România a dat, pe 5 iunie 2016, o nouă lovitură mitului femeii-bărbat în politică. De la Margaret Thatcher şi Angela Merkel citire, femeia ca lider în administraţie se întruchipează sub forma unor taioare austere, fără toc, voce de fier, fizic nu tocmai atrăgător şi o voinţă pe care orice bărbat o invidiază. Profil spiritual de tanc. Să fim sinceri, dragi confraţi de gen, dacă am fi avut ambiţia femeilor sau dacă am fi ascultat mai des de ele – cele care te ridică, nu cele care te coboară – multe războaie ar fi fost câştigate, iar altele… nu ar fi fost.
Plaiurile mioritice aduc un nou tip de mână forte la primărie: chip plăcut, fizic atrăgător, look îngrijit. Haine puţin mai şic. Tocuri de femeie elegantă. Drumul a fost deschis de Olguţa Vasilescu – ar fi putut fi şi Elena Udrea, dar a stricat-o anturajul -, iar acum ajunge la apogeu cu victoria lui Gabi Firea.
Mă intersectez de atâţia ani cu Gabi… Prin 2008, un teledon minunat al trustului Intact ne-a adus în postura de a interpreta şi dansa în duet live un Trandafir de la Moldova, în beneficiul unor copii supradotaţi. Aspiraţia către performanţă a lui Gabi m-a adus într-o sumedenie de stadii de oboseală la repetiţii. Mai ales la dans. Chiţibuşara Gabi Firea îşi acorda timp pentru această joacă, deşi avea pe cap două emisiuni TV – adică presta şapte zile din şapte la Antena 1 şi Antena 3 – plus un cotidian financiar, un săptămânal de business şi unul de femei. A scris şi cărţi de poezie, are vreo două CD-uri de folclor. De unde timp pentru toate? Poţi să o acuzi de ubicuitate. Formidabilă dorinţă de afirmare publică.
A fost însă o vreme când toţi “copiii” ei media au sucombat, căci intrarea definitivă a printului românesc în istorie pare a fi o chestiune de timp. A fost efectiv dărâmată de această lovitură. Gabi e însă genul care visează să se ridice mai sus, după o lovitură primită. De altfel, dacă o ataci pe Gabi Firea, se banuieşte că eşti pregătit pentru război. Memoria internetului reţine câteva contre televizate ale lui Gabi Firea cu politicieni puşi pe harţă – una de poveste cu Cristi Boureanu – şi le-a cam şifonat gulerele.
Flashback. După una dintre repetiţiile pentru acel show umanitar, m-a rugat să o las cu maşina lângă o bisericuţă din Băneasa, unde spunea că se simte atât de bine. Nu e nimic jucat în legătura sa şi a lui Florin Pandele cu credinţa. Nu e genul care face cruci mari doar când o filmează camerele de Paşti. Încercările prin care a trecut – şi nu uitaţi că l-a iubit mult pe primul soţ Răsvan Firea şi i-a însoţit suferinţa până în ultima clipă a vieţii acestuia – au adus-o într-o stare de veghe credincioasă, i-aş spune. Ultimul născut – deşi nu aş face pariu că nu va mai fi din nou mamă – este Zian, purtând astfel numele de botez al lui Arsenie Boca. Şi încă ceva: într-o lume în care vedetele îşi botează copiii când le taie capul – ba Antonia nu l-a botezat nici la un an şi jumătate, din motive de divorţ cu prelungiri şi lovituri de la 11 metri! -, Gabi Firea şi Florin Pandele şi-au creştinat băiatul la 35 de zile de la venirea pe lume, respectând canonul bisericesc care recomandă ca pruncul să primească binecuvântarea până la 40 de zile.
Bref: Gabi Firea este un om. Este şi politicianul care, de dragul marilor bătălii, a spus lucruri aspre pe care în sinea ei le regretă. Dar este şi spiritul tonic, pozitiv, care o face ca toate aniversările ei să fi fost cu mult zâmbet, dans şi veselie, căci aşa este ea, în fond. Este soţia căruia Traian Băsescu i-a ameninţat bărbatul – “poate nu-l mai găseşte acasă într-o zi” -, în cel mai grobian atac din ultimii ani. Este însă şi persoana pe umerii căruia acest Bucureşti creativ, pestriţ, uneori leneş, alteori strălucitor, a pus acum o greutate supraomenească.
Dar acesta este adevărul – a venit vremea ca femeile să ne salveze.