Arhive etichetă: regina

A trecut un taifun al mortii prin teatrul romanesc. V-ati prins?!

A fost o data… nu ca n-ar fi fost niciodata…
O presa care macar pretindea ca e “de calitate” si ca vorbeste despre valori. Si chiar, pentru o vreme, oameni valorosi isi faceau loc in paginile – offline si online, vorbite si filmate – ale acestor valori.
Dar, vorba cantecului au trecut ani. Si viata s-a schimbat.
Am avut privilegiul de a sta – atat cat sa le inteleg mai bine – pe langa mari personalitati si am inteles ce le PARJOLEA sufletul mai tare: sa vada ca, dupa ani de respect si glorie meritata, sa fie uitati COMPLET.
Stiati ca peste teatrul romanesc tocmai a trecut un taifun al mortii?
Nu aveati de unde sa stiti decat daca erati din breasla.
Mai 2019. Intr-o liniste de catedrala, Ilinca Tomoroveanu, o artista desavarsita a Teatrului National si un manager marcant al ultimilor ani, ne-a parasit.
Apoi au fost trei saptamani de infern.
11 iulie 2019. Damina Crasmaru, un actor de forta si o finete exceptionala, s-a prapadit, la 88 de ani, la putin mai mult de un an dupa ce il parasise jumatatea sa, diva scenei Carmen Stanescu.
28 iulie 2019. Monica Ghiuta, o prezenta fina a unor mari filme romanesti, se duce catre cele sfinte, la doua doua zile dupa aniversarea sa.
30 iulie 2019. Florina Cercel, o forta a scenei si a filmului, pleaca, dupa o suferinta pe care a sfidat-o.

S-a intamplat des in istorie ca decesele unor mari personalitati sa se succeada rapid, pentru scurta vreme.
Dar NICIODATA, media nu a fost atat de indiferenta la disparitia membrilor unei perioade de aur a scenei.
Ironic, dar definitoriu pentru lipsa totala de cultura a media de azi e altceva.
Noroc ca Florina Cercel a jucat in serialele Inima de tigan si Regina, pentru a “deveni” o stire.
La disparitia Monicai Ghiuta, elementul cu care prea a incercat sa “prinda” publicul a fost faptul ca a fost Bunica din reclama de la Untdelemn de la…
Ceilalti doi monstri sacri nu au putut fi prinsi in detalii comerciale contemporane.
Nu stiu de ce alte popoare acorda spatiu mediatic mai mult cand se despart de mari artisti.
Mari pretentii sa nu avem de la tabloide, ca ele au, oriunde in lume, un nivel de public prea putin interesat de acest gen de oameni. Atata pot!
Dar ce ne facem cu deontologica si mult-prea-politic-angajata presa de calitate?

Nimic. E trist.
Gheorghe Dinica mi-a spus, acum 12 ani, in direct la Antena 2, ca atunci cand ei erau “lei”, in anii ’70, a fost CEVA, o efervescenta si o adunare de forte rarisima.
Azi, clar, este ALTCEVA. Oare o avea macar putin din acel CEVA, pentru a fi cu adevarat relevant?

Mulțumesc, Regina Ana!

Ma strecor in mare viteza prin marea de mașini din Piața Presei Libere. E decembrie, luna in care sărbătorile nasc ambuteiaje. E 2003 si, peste doar doua zile, se petrece o întâlnire istorică: pe scena superlativelor VIP, Maiestatea Sa, Mihai I, ii înmânează un premiu lui Adrian Nastase, recunoscut pana azi ca fiind cel mai eficient premier post-decembrist. Sunt onorat, in calitate de director al revistei, sa ii întâmpin la aeroport pe Maiestatile Lor, venite special din Elveția.
Greu de descris mixajul de emoții din inima mea. Cu o zi in urma, fusesem instruit in legătura cu modul in care te adresezi corect unei familii regale.
Nu știți? Nu vii in întâmpinare, ci aștepți sa fii salutat. Nu deschizi tu discuția, aștepți ca ei sa o faca. Esti atent la discurs si nu uita, te poti adresa doar cu Sire si Maiestatea Voastră. In niciun caz pe nume.
Eticheta.
Ajung la timp si, pe un drum special, flancat de SPP si de câțiva membri ai suitei, așteptam chiar la USA avionului. Apare Regele si simt semantica stării de a fi maiestuos. Privirea sa pluteste blând peste toti si toate. Întinde mana tăcut.
La dreapta sa, Regina Ana. Ce moment! Cu ochii săi vii, puternici, calzi, mereu curioși, scruteaza pustiul din fata ei – adică eu – si brusc, aerul rarefiat devine extrem de prietenos.
– Asa de tânăr si faceți lucruri asa de interesante! Povestiți-mi cum va la eveniment!
– Maiestatea Voastră, vor fi si personalități din teatru, film, sport. Gheorghe Dinica, Mircea Albulescu, Stefan Iordache…
Ascultând lista de nume de pe scena Operei, Regina da cu adevarat o lecție de tinerețe.
– Dumneata prezinți seara?
– Da, Maiestatea Voastră!
– Singur?
– Nu, alături de o actrița, Monica Davidescu.
Zâmbește intens.
– Si e drăguța? Va place de ea?
– E un profesionist, lucram bine împreuna.
Regina Ana rade, apoi ne saluta in drum spre mașina.
Suita se îndreaptă către Palatul Elisabeta… Fara mine, rolul meu se încheiase. Dar privesc efectiv șocat in zare. Putea sa fie o întâlnire strict protocolară, in care sa stabilim coordonatele apariției publice si atât. De ce am primit mai mult? Nu pentru ca as fi eu special – e doar cuceritorul fel de a fi al Maiestății Sale. Cu adevarat “a Queen of hearts”.
Sângele albastru nu aduce cu sine – si istoria este chezășia a ceea ce spun – si caracter, spirit, putere interioară, spirit de lupta, înțelepciune. Dupa o viata in care trecuse de la agonie la extaz, de la sărăcie la decenta statutului Regal, de la suferința la fericire, Regina Ana, in doua minute, imi arătase cheia vieții. Senina, curată, consistentă. Pururea tânara.
A doua zi, Bucureștiul politic, artistic, mediatic s-a adunat sa vadă întâlnirea despre care se vorbea. Maiestatile Lor au venit discret. I-am întâmpinat cu decenta, fara a-l putea evita pe un coleg, cu o funcție chiar bunicică, pătruns de importanta momentului in viata lui, ce s-a repezit sa întindă mana Regelui si sa-i spună:
– Domnu’ Mihai, poftiți la loja!
Luminatele fete au trecut pe langa el ca si cum ar fi bazait un țânțar…
Seara a marcat prezenta unui Monarh care a girat succesul liderului unui partid care, vreme de șapte ani, ii interzisese intrarea in Tara Sa. A fi uns al lui Dumnezeu exclude ranchiuna.
A doua zi dupa… Ii conduc din nou, ca gazda, pe Majestățile Lor la aeroport. Decembrie infernal… Aglomerație in centrul Capitalei. Ma strecor printre mașini si prin coloana regală exact cand pleacă de la Palatul Elisabeta.
Ajung o data cu Majestățile Lor. Imi imput de o mie de ori asta. Întârzierea e o forma de impolitețe, spusese cândva chiar Regina.
Dar chiar ea, Regina, imi spulbera orice tristete.
– Domnule, a fost o seara agreabila! Felicitări!
E unul dintre momentele care justifica o cariera jurnalistica…
Privesc către Mihai I, care e absorbit intr-o discuție, la salonul oficial, cu patru tineri ofițeri.

image

Regina imi vede privirea.
– Nu-l vei lua de acolo, dragul meu. Regele e îndrăgostit de orice înseamnă uniformă. Si sunt si aviatori, o alta pasiune!
Maiestatile Lor ma saluta cu condescendenta si părăsesc incinta.
Pe 1 August, cand Regina a plecat către Cele Sfinte, mi-am amintit acest cadou al destinului.
Asa marchează o Regina viata discipolilor săi.
Mulțumesc!

Adrian Sarbu – renta viagera pentru Dinica, Moraru & co.

Faptul ca Adrian Sarbu provine din zona cinematografiei ii da o sensibilitate anume fata de marii artisti. Indiferent daca a facut-o pentru a-i fideliza cate zile vor mai avea, gestul lui mi se pare minunat. Cu atat mai mult cu cat marii artisti nu au in Romania venitul pe care l-ar merita. Asadar, toti marii actori care au jucat in Inima de tigan si Regina primesc de la Media Pro o renta pe viata! Superb!

P. S.: Acum e de inteles si de ce alti colegi de breasla, “draguti” cum le sta in caracter multor actori, ii boscorodesc ca au jucat in telenovela. Fiecare ar fi vrut, de fapt, sa primeasca acest semn de respct.