Arhive etichetă: cristi minculescu

Gata, l-ati uitat pe Paunescu?!! Treceti la fapte!!

interviu Cristi Minculescu 5 noiembrie

Nici o minune nu dureaza mai mult de 3 zile la romani.
O data cu inmormantarea unui roman, oricat de mare ar fi fost, mass-media intoarce spatele cu viteza marelui disparut. Nimic din mesajul unei activitati titanice, nimic din pildele pe care macar acum ar trebui sa le intelegem, nu trec mai departe. Cinismul televizat nu a facut exceptie nici in cazul lui Adrian Paunescu, cel mai social om dintre cei care au trait aici in ultimul secol. Daca cei care au plans cu sughituri si flori in mana ar trece la fapte macar intr-unul dintre milioanele de mesaje de factura publica pe care Adrian Paunescu le-a trimis numai in ultimii 20 de ani, ar insemna ca omul public nu a trait degeaba. Dar e mai simplu: viram scurt catre poezie – “ce poet a fost” – si gata! Ce daca Paunescu a suferit pentru noi, s-a luptat pentru noi? Hai, c-avem treaba!
De acum, revenim la mizeria cotidiana care, de altfel, l-a omorat pe Paunescu.
Voi posta inregistrarea urmatoare in scop diversionist: daca iubiti rockul, daca il iubiti pe Minculescu, intelegeti ca el nu ar fi existat pentru voi asa cum era acum daca nu era Paunescu. “Este al doilea tata al meu”, spune Cristi. Preluati o idee pentru Romania a lui Paunescu, zguduiti fiecare tara, si Minculescu va va multumi!!!
Si inca cineva, din cer…

Adrian Paunescu: “As pleca undeva in pamant…”

Din intamplare, imi cad ieri ochii pe o revista pe care o tin in masina, printre atatea pe care le am langa mine la volan. Culoarea rosu de la semafoare provoaca lecturi pretioase, cand traiesti “la secunda”. Soarta a vrut ca sa vad un colt din Flacara lui Adrian Paunescu. O revista pe care nu o gasiti, pentru ca difuzorii de presa considera ca nu se vinde. Uriasul interes in privinta vietii si zbaterii lui Adrian Paunescu nu contrazice, asadar, regula romaneasca: O VALOARE MAI VINDE IN ROMANIA DOAR CAND MOARE. Sau cand se afla in preajma mortii.

Flashback: Cristi Minculescu este in topul incasarilor la Credidam, pentru ca operatia sa l-a adus in vecinatatea sfarsitului si toti s-au intors cu ochii spre el, difuzandu-i muzica. Cristi stie asta. Mi-a spus cand ne-am vazut recent. Tinea mana dreapta la inima si spunea: “Daca ajungeam sa duc si stanga la piept, cati trageau speranta ca vor face bani?!”

REVIN: In ultima mea intalnire cu Adrian Paunescu – cea in care am facut un interviu si ma rog sa nu fie ultimul din viata lui – am povestit despre greutatile destinului de editor in Romania. Paunescu si-a luat revista/soarta in maini si a preferat sa o scoata doar pentru fani si cunoscatori, dar sa nu ii intineze mesajul national care l-a infasurat, precum un steag tricolor, toata viata. Revista pe care mi-a dat-o la intalnire avea un editorial, numit: “ASTA E VIATA MEA”. Premonitoriu?

Nu voi cadea in ipoteze ieftine, ci va voi cita doar ultimul paragraf al textului, de pe coperta.

 “Aceasta este tara mea, din care n-am acceptat sa plec definitiv nici in anii in care lupta pentru libertate parea definitiv pierduta. Si n-as pleca nici acum, decat pentru scurte perioade. Ba nu, as pleca undeva in pamantul tarii, daca n-as avea de dus catre maturitate o fiinta, fiica mea, Anba-Maria, care n-are nicio vina ca a fost adusa pe lume de parintii ei.”

Retineti, deci, Paunescu nu pleaca. Mai are treaba pe pamant!

AC/DC la Bucuresti: Moni asculta Back in Black!

Ce poti sa stii si sa vezi, pe post cronica mondena, in mijlocul a 60.000 de oameni? Cred ca mai importante decat orice sunt bucuria si sinceritatea zecilor de mii de fani. Am vazut oameni cu un picior in ghips, in carucior, urmarind regalul cu tigara in coltul gurii, ca bateristul Phil Rudd. Pentru ei spune AC/DC, For Those About To Rock We Salute You.

Printre zecile de mii de coarne rosii AC/DC care palpaiau in noapte, va zic cateva “mondene”. Rodica si Cristi Minculescu au aflat de la mine (culmea!) de concert, pentru ca, daca nu stiati, Cristi nu trebuie sa faca, inca, baie de multime. Sentimentul lui Cristi, la acest concert, a fost acelasi ca acum trei ani, la Rolling Stones, si ceva mai mult. A fost mut de placere.

Ne-am strecurat prin suvoaiele de oameni, pentru a ajunge la tribuna A2, unde am intalnit chipuri cunoscute. Silvia Dumitrescu, impreuna cu fiul ei, a topait ca un fan adevarat. Fara fite. In apropiere, Zoli de la Sistem (alaturi de sotie) a privit mai degraba tacut desfasurarea de forte.

Marius Furdui, directorul de la Europa FM, mi-a soptit: “Ti-am zis ca l-am vazut anul trecut pe Angus Young. Asta sigur nu e normal la cap. N-ai ce-i face!” Corect, Cine a mai vazut dialog intre public si o chitara, ca acum?

In spate, mica-mica, langa prietena ei Diana Haidinger de la Boudoir, Moni. Chiar ea, Moni Columbeanu. Fara sot (desi mai degraba sotul e contemporan cu trupa decat dansa!). Moni la rock “mineresc“, cum spune Minculescu? Da. Am tras cu ochiul la ele si, in afara lungilor reprize de sms-uri (nu se mai lecuieste odata…), Moni chiar a dat din cap ca rockerii la Thunderstruck si Back in Black. Dar, dupa o ora, a cedat si-a plecat. De frig? De lipsa paparazzilor? N-am avut timp sa analizez, tavalugul AC/DC nu merita pierdut!

Prin public, l-am vazut trecand pe Ionita de la Clejani. Ziceti voi ca nu v-ati fi asteptat la asta! Alaturi de fiul Fulgi (care cred ca trage cu urechea la rock!), Ionita mi-a facut semn ca Viorica nu e prezenta. “E prea tare muzica pentru ea!”.

Final firesc: trecand printre rauri de rockeri, fara a fi tintuit de vreo privire scrutatoare ca si cum ar fi o vedeta, s-a strecurat Florin Serban. Ursul de argint. Era linistit, celebritatea pe care tocmai a capatat-o nu se manifesta nicicum. El cand vrea sa “rock”, “rock”.

P. S.: As vrea sa-i multumesc si sa-i transmit un sarut de iubire Oanei, care a vrut sa-mi faca o surpriza si a procurat chiar ea biletele. Si au fost primele doua ore de rock adevarat din viata ei, petrecute cu mandrie in fata AC/DC.

Lucian Mandruta, de ce vorbeste gura fara tine?

Cand un cunoscut se afla la o raspantie a vietii si sunt sanse sa se prabuseasca, asa-zisii amici dau bir cu fugitii. N-am fost niciodata “genul”. Ii urez tone de bafta profesionala lui Lucian.

Aici, insa, am treaba cu analistul Mandruta de la “Dilema veche”. Doream sa scriu acest post de o saptamana, dar omul era plecat prin tari foarte calde (si cu succes, caci si-a salvat casnicia), pe cand i-am citit stupefiat un articol scris fara logica, fara informare, fara rost. Si-am zis sa-mi public gandurile cand le va vedea. Citește în continuare Lucian Mandruta, de ce vorbeste gura fara tine?

Cristi Minculescu a cantat cu Felicia Filip Ultima toamna, la Confidential

O sa vedeti secvente de pus la rana, exact in finalul premiilor Confidential. Am oferit o diploma pentru Iris, cu ocazia minunatei reveniri, iar Cristi a fost, ca intotdeauna, in fruntea grupului. Acum, ca l-am revazut dupa multa vreme – si e logic sa fie asa, pentru ca el si Rodica stau numai in casa, intrucat pana la Pastele viitor nu au voie de la medic sa aiba viata sociala -, va spun ca prietenul meu arata foarte bine. Nu e mai slab decat il stiam, ii lipseste doar, slava Domnului, partea care era bolnava din trupul sau. In rest, e acelasi Cristi pe care-l stiu, in culise. Mereu pus pe poante, timid cand e laudat, bucuros ca e iubit.

Retineti, la finalul intalnirii filmate, un “Te iubesc, Rodi” – dedicat jumatatatii care i-a salvat viata – si faptul ca Felicia Filip l-a provocat in direct sa cante impreuna o Ultima toamna. Magia era iarasi acolo…

Pentru toti cei care tin la Cristi, un singur mesaj: el e din nou, cum il stim, in plenitutdinea spiritului lui de luptator. Si va reveni intre noi, atunci cand totul ii va permite.

Minculescu va priveste altfel

“Privim viata cu totul altfel. Stii, cand te afli in preajma unor operatii de acest gen, te intereseaza mai putin diverse flecareli ale presei”. Este ceea ce mi-a spus Rodica Minculescu in week-end si cred ca ar trebui sa inteleaga si cei care l-au atacat in convalescenta.

“Cristi nu urmareste decat presa sportiva. Se uita la GSPTV si cam atat. Dupa asemenea operatie, revenirea nu e usoara deloc. Curand, va fi pe scena, incetul cu incetul, dar toate lucrurile scrise despre el nu l-au atins deloc.”

Cristi Minculescu revine! Deja a trecut pe la Carturesti…

Revenirea excelenta si neasteptat de pozitiva a lui Cristi Minculescu presupune cateva lucruri importante. Nu trebuie sa aiba contact cu un mediu plin de microbi si nu trebuie sa se oboseasca. Ficatului se va regenera complet intr-o saptamana-doua. Doar e al meu, ar spune Rodica, sufletul lui, de undeva de langa umarul lui.

Cristi e o fire mereu activa. Se trezea mereu dimineata, pe la opt, se ducea sa cumpere o tona de ziare, si in fiecare saptamana, trecea pe la doua sau trei librarii mari – Humanitas, Diverta, Carturesti -, unde il stiu librarii si ii opresc cele mai noi aparitii editoriale.

Ei bine, omului i se facuse dor de-o librarie ieri si, impreuna cu Rodica, a dat fuga la Carturesti, unde a savurat noile aparitii si, evident, a cumparat un vraf nou.

E bine, Cristi, e bine…

Doua cuvinte de la Rodica Minculescu

Doua cuvinte fac cat discursuri intregi…

In ziua operatiei, singura modalitate prin care am simtit ca pot fi alaturi de ei a fost un mesaj pe telefonul Rodicai (pentru cine nu stie, telefonul lui Cristi e chiar un accesoriu inutil, si cand era in activitate, Cristi il tinea mereu inchis, iar o data, Rodica s-a suparat nitel pe el, caci avea o urgenta medicala si sotul, ia-l de unde nu-i!), spunandu-i ca ma rog sa zambeasca atunci cand va deschide mesajul, pentru ca le e bine si au reusit… Greul a trecut… Sambata, Rodica, de pe patul de spital, a dat raspunsul izbavitor: “E bine”. Nici n-am nevoie de mai mult. Exista momente in care prietenii pot fi sufocanti. Rodica mi-a zis ca e momentul sa-i lasam sa fie linistiti si totul va fi bine. Si asa e. Bine.

Rodica si Cristi Minculescu – asa arata dragostea adevarata

M-am rugat pentru Cristi Minculescu. Asa cum au facut-o multi dintre voi…

Si Dumnezeu nu l-a uitat nici de data asta. Ii multumesc ca mi-a lasat un prieten langa inima.

Daca n-as fi avut meseria si viata asta, as fi vrut sa fiu in camera de spital in care Rodica si Cristi s-au intalnit, dupa operatie. Cand corpul lui de razboinic a trecut peste previziuni si s-a recuperat, iar ea a deschis ochii, intrebandu-se daca el e bine. Iar cei doi s-au revazut. Iar lacrimile s-au intrepatruns.

Aceasta este dragoste adevarata. Cand jumatatea ta e la bine si la greu pana la capatul zilelor. Retineti asta, cand spuneti “te iubesc”…

Iris & Cristi Minculescu

Am promis ca nu mai scriu despre Cristi, pentru ca acum trebuie lasat in pace. Vreau sa ma tin de cuvant, dar am sa profit de interviul pe care i l-am luat lui Nelu Dumitrescu la Europa FM (il puteti auzi maine, de la ora 12), pentru a lamuri cateva chestiuni false din ultimele zile:

1. Zvonul ca s-ar tine concertul de Martisor s-a dovedat a fi o teapa, pentru cineva care a dorit sa faca valuri pe internet. Pacat ca anumite ziare au inghitit galusca.

2. La ora interviului, finantarea Ministerului Sanatatii era incerta pentru trupa. Asa-i cu politica, mai intai propaganda si apoi plata. Sper sa nu se faca de rusine…

3. Iris spera ca operatia lui Cristi sa se petreaca pana pe 15 martie.

4. Cristi este exact asa cum il stiti, numai ca-l doare nitel spatele. A anuntat deja trupa ca-n iulie poate programa concerte. Asa-i el, un super-luptator.

Ne vedem la concert, in iulie!