Întruchiparea dezastrului. Da, există, a fost prezentă în direct la posturile româneşti de televiziune. Citiţi privirea doamnei Laura Georgescu, prima soţie a deja celebrului, tenebrosului, ocultului, ultramafiotului Dan Condrea. Şi veţi vedea abisul. În ochii ei se vede eşecul mai multor femei. Căci ea, în această viaţă, a fost deja “mai multe femei”.

Primul eşec este cel al iubitei din studenţie. Rarisime sunt, în plin secol XXI, exemplele de iubiri născute pe băncile şcolii şi care să treacă proba timpului. Pecetea evoluţiei jumătăţilor unui cuplu oferă mai mereu varianta incongruenţei la un alt stadiu al maturităţii. În acest chip, introvertitul Dan Condrea a găsit motorul evoluţiei sale, ca om, într-o femeie bătăioasă, Laura, care, după cum povestea, era iubită şi mamă deopotrivă. Cu ea a găsit calea către o afacere promiţătoare. Alături de ea a intrat în cercuri de influenţă ale industriei “farma”, căci naşul lor de cununie este, deja se ştie, un personaj cu multă putere subterană. Iubirea curată, frumoasă din anii sesiunilor s-a transformat într-un pact familial cu şef şi subaltern.

Al doilea eşec este cel al mentorului. În timp, în sufletul lui Condrea s-a născut mai întâi frustrarea bărbatului care crede că trebuie să aibă mereu ultimul cuvânt. Fenomen firesc, mai ales pentru soţii în mintea cărora se estompează treptat momentele în care soţia, poate autoritară, l-a dus cu pricepere spre poziţia de business în care îşi putea permite să negocieze altfel. Meritele se uită mai uşor, reproşurile, mai greu. Apoi foamea de bani. În penumbra marilor păpuşari ai ţării, o mână l-a luat pe Condrea şi l-a pus pe drumul milioanelor cu parandărăt. Şi a fost clipa în care soţul a hotărât că EL este centrul universului. Conştient şi de faptul că soţia nu ar fi acceptat crima cu premeditare numită Diluarea dezinfectanţilor.
Al treilea eşec este cel profund uman. Laura, fosta Condrea, avea să descopere terifiată un alt om decât cel lângă care trăise. Violent. Fără scrupule. Demonic. Şi este borna de la care Laura, devenită din nou Georgescu, a început să-şi piardă minţile. Tot ceea ce construise, toate valorile în care credea s-au năruit în minciună, ameninţare şi frică. Caracter bătăios, dar şi sensibil, fosta soţie a lui Condrea a ţesut în jurul ei, din jumătăţi de adevăr, un păienjeniş de poveşti mafiotice care aveau în centru teama pentru viaţa ei şi a copilului ei. Privind siderată bogăţia exponenţială a soţului, alăturarea lui amoroasă de o ramură moldovenească niţel periculoasă, protecţia faptelor cu urmări criminale, Laura Georgescu a fost învinsă definitiv. Ceaţa a cuprins totul.
Nu mai ştim dacă forţa ocultă a lui Condrea sau urmarea unor gesturi brutale ale doamnei a adus copilul în custodia tatălui, cu o pensie alimentară uriaşă. Nu mai ştim dacă doamna Georgescu este persoana cu conştiinţă care duce pe ascuns actele firmelor soţului la SRI pentru a face drepatate sau fiica acuzată că şi-a brutalizat şi mama. Victimă sau agresor? Manipulare sau luptă cu nevăzutul?
Eşecul acestei femei excepţionale alunecă în gesturi care pot arunca în derizoriu mari adevăruri. Ea nu cred că mai poate ieşi la lumină niciodată. Mesajul pus în parbrizul maşinii la o zi după accident – “Magda Condrea, victima demenţilor de la SRI” – spune tot. O femeie înnebunită de cinismul criminal al celui pe care îl pusese în centrul vieţii. Încă o iubire frumoasă, ucisă cu sânge rece pe altarul banilor şi a obsesiei paranoice pentru putere.
Dumnezeu să o apere pe Magda. Copilul lor.