Cristi Brancu

Nimic mai rascolitor, pe lumea aceasta, decat scrisoarea Anei Maria Paunescu catre tatal ei, aflat in plin razboi de supravietuire cu un trup care nu-l mai asculta. Azi, am comunicat cu Ana Maria Paunescu pentru cateva minute, pentru un gand bun si dorinta de a spune lumii ca Adrian Paunescu nu pleaca! Iata raspunsul Anei Maria:

 ”Multumesc pentru gandurile frumoase, dar nu ma simt in stare sa pot vorbi mai mult. Eu cred in continuare ca tata e de neinvins.”

Si noi!!!!

» Continuare

Din intamplare, imi cad ieri ochii pe o revista pe care o tin in masina, printre atatea pe care le am langa mine la volan. Culoarea rosu de la semafoare provoaca lecturi pretioase, cand traiesti “la secunda”. Soarta a vrut ca sa vad un colt din Flacara lui Adrian Paunescu. O revista pe care nu o gasiti, pentru ca difuzorii de presa considera ca nu se vinde. Uriasul interes in privinta vietii si zbaterii lui Adrian Paunescu nu contrazice, asadar, regula romaneasca: O VALOARE MAI VINDE IN ROMANIA DOAR CAND MOARE. Sau cand se afla in preajma mortii.

Flashback: Cristi Minculescu este in topul incasarilor la Credidam, pentru ca operatia sa l-a adus in vecinatatea sfarsitului si toti s-au intors cu ochii spre el, difuzandu-i muzica. Cristi stie asta. Mi-a spus cand ne-am vazut recent. Tinea mana dreapta la inima si spunea: “Daca ajungeam sa duc si stanga la piept, cati trageau speranta ca vor face bani?!”

REVIN: In ultima mea intalnire cu Adrian Paunescu – cea in care am facut un interviu si ma rog sa nu fie ultimul din viata lui – am povestit despre greutatile destinului de editor in Romania. Paunescu si-a luat revista/soarta in maini si a preferat sa o scoata doar pentru fani si cunoscatori, dar sa nu ii intineze mesajul national care l-a infasurat, precum un steag tricolor, toata viata. Revista pe care mi-a dat-o la intalnire avea un editorial, numit: “ASTA E VIATA MEA”. Premonitoriu?

Nu voi cadea in ipoteze ieftine, ci va voi cita doar ultimul paragraf al textului, de pe coperta.

 “Aceasta este tara mea, din care n-am acceptat sa plec definitiv nici in anii in care lupta pentru libertate parea definitiv pierduta. Si n-as pleca nici acum, decat pentru scurte perioade. Ba nu, as pleca undeva in pamantul tarii, daca n-as avea de dus catre maturitate o fiinta, fiica mea, Anba-Maria, care n-are nicio vina ca a fost adusa pe lume de parintii ei.”

Retineti, deci, Paunescu nu pleaca. Mai are treaba pe pamant!

» Continuare