Cristi Brancu

Doamnelor si domnilor, suntem din nou acasa!

Adica aici, cu voi!

Ca sa nu ma prezint cu mana goala in fata voastra, va ofer cateva informatii importante si foarte noi.

1. Avem cateva imagini mortale din vacanta, dar pentru ele, va rog sa reveniti. Mai precis, maine.

2. DE LUNI, revenim in DIRECT la Agentul VIP!!! Ora de difuzare, de acum inainte, este ora 22.30!

3. Confidential va fi cu voi duminica viitoare, intr-o editie care va dura trei ore!

Revenim!

E momentul sa fiu sincer.

Am fost zilele trecute din nou la Arsenal Park Orastie. Am filmat editia a doua a Trofeului Agentului VIP. Nu ati vazut nicaieri niciodata ce am facut noi acolo cu oameni cunoscuti. V-am mai povestit despre fosta fabrica de munitii, transformata de fratii Cristescu in cel mai spectaculos resort de vacanta din Romania. Intelegeti spiritul pe www.arsenalpark.ro. Revin in cateva ore cu fotografii de acolo.

Dupa zile obositoare de munca (filmari la rafting, coborare in rapel, lupte cu masini, zbor cu balonul, o sa vedeti…), ne-am intins la mese bogate, udate cu ceva sprit si focuri de tabara ca-n filme. Am ajuns aseara acasa la Bucuresti si am constatat ca m-am cam ingrasat. E atat de buna mancarea acolo, incat nu ai cum sa nu vrei sa incerci de toate!

Am de gand sa-mi schimb felul de viata. Ma apuc de sport iar, umblu la meniu, dar cred ca cel mai important este sa ma detoxific si sa ajunt organismul sa slabeasca cu ajutorul unui ceai sanatos si natural. Studiez piata acum…

Vreti sa stiti cat de tare a fost la Orastie… Va ofer cateva poze cu Oana si cu mine de acolo, urmand si pozele cu vedete, de la Trofeul Agentului VIP.  O sa ne vedeti la drezina, pe patul facut dintr-un tun, langa vila construita din TAB si parca mai e cineva in poze… Cel care a rezistat in concurs numai pentru ca a primit de la Oana balsam de rozmarin, direct pe burta!

Vom reveni.

Zambiti, maine va fi mai rau! Si daca nu mai facem macar misto de guvernarea asta, s-ar putea ca unii chiar sa treaca la furci si topoare!
Zi-le, domnu’ Lupu!

No comment… Doar ascultati!

Avea o vorba prietenul meu din vechime Aurel Mitran. Sa te fereasca Dumnezeu de ziua in care te trezesti si te simti genial. Pana seara nu te mai opresti si nu se stie unde ajungi…

Daca tot e moda ca fiecare sa arate ce face si cum face, nu pot decat sa va multumesc voua, celor care ma iubiti sau ma urati, pentru faptul cert ca ma urmariti la Antena 2. Agentul VIP este emisiunea cu cea mai mare cota de piata si crestere din acest onorabil post de televiziune, dupa cum puteti citi chiar aici:

http://www.jurnalul.ro/stire-mass-media/a-crescut-intr-un-an-cat-altii-in-sapte-521230.html

sau aici:

http://www.libertatea.ro/stire/in-doi-ani-antena-2-si-a-triplat-audienta-256603.html

Cu gandul la echipa care ma ajuta profesional sa ajung la succes – Mihai, Mirela, Dana, Silvia, Cristi, Cristina si multi, multi altii, inclusiv cei care au fost alaturi in trecut -, va multumesc.

Pregatiti-va, tocmai ne reglam armele. Da, de luni suntem inapoi, live, la Antena 2 cu Agentul VIP. Luni, avem deja o super-exclusivitate.

Pentru emisiunea “Vedete fara secrete” de sambata, de la Europa FM, am vorbit la telefon cu Marian Dragulescu. Il stiu de mult, vara trecuta chiar m-am intalnit pe plaja de la Olimp cu el, pret de vreo doua zile. Calmul si simplitatea marilor campioni iti da liniste. Dar cand ei se clatina, parca se clatina si lumea. La Beijing, omul s-a clatinat. Stiam de drama fetitei lui bolnave, un copil frumos, adorabil. Acum, cand l-am auzit la telefon, mi s-a parut statuia resemnarii. Credea ca tot ce face in viata lui iese doar prin efortul propriu. Iar eforturile societatii civile il lasa complet inmarmurit. Chiar nu credea ca cineva il poate ajuta.

La Agentul VIP, va voi propune sa-l ajutam pe Marian. Simt ca mai are nevoie de ajutor…

Ma sui in avion intr-o ora, dar nu pot sa nu va mai spun ceva…

Aseara, pe la miezul noptii, suna telefonul. Numele Ancai Parghel staruie pe ecran. Am o strangere de inima… Ultima oara cand m-a sunat Anca, la ceas de seara, plangea. Dorea sa ajunga repede in America, la o clinica specilizata care ar fi avut solutia salvatoare… A fost o noapte in care am luat legatura cu cine a dorit ea: familia Basescu si Ion Tiriac. Ar fi fost scump si imposibil sa ajunga in America imediat.

Anca suna din nou. N-am mai vazut-o de la premiile Confidential. Era la fel de zambitoare, dar mult mai slaba. Haine mulate erau acum foarte largi. Purta cu cochetarie o peruca, intrucat citostaticele isi fac efectul. Dar, ca spirit, acelasi vulcan!

Ii raspund si descopar o voce mult mai vesela. “Cristi, m-am uitat la emisiunea ta… Ai fost minunat cu Tantareanu! Acum sunt la Sinaia, iar tratamentul meu da roade! Cand vrei, vin la emisiune. Daca vrei, cantam!” Ii promit ca ne vom vedea la prima editie a Agentului VIP, de dupa vacanta, pe 1 septembrie. Baietii ei ne saluta, la randul lor. Inchid si ma intreb cu teama daca Dumnezeu a mai facut deja inca o minune cu Anca, vindecand-o iarasi de cancer. Sau sufletul ei urias ignora boala…

Dar ce importanta are asta? Anca Parghel a invins din nou…

Vineri, 8 august, Fiat 500 Cabaret a gazduit un concurs in care doua echipe decoreaza cate un exemplar din cocheta masinuta.

Oana si cu mine am imaginat, impreuna cu prietenul Laurent Tourette, ceea ce va fi, poate, masina care sa ne duca la altar… Cand e altarul? Nu ma intrebati, ca nu va spun… Masina Bio, naturala, in care sa simti ca respiri mai bine si mai curat.

Cu zeci de petale de trandafiri, cu frunze, cu natura din cremele Ardes, cu macheta verde a Confidentialului, a fost jumatatea de ora in care m-am bucurat ca am facut un manifest public. In afara unei indescriptibile bucurii – aceea de a reveni la trairile copilaresti ale jocului -, a fost o cazie pentru a da toate florile din lume Oanei, chiar si facand un desen din ele pe capota unei masini.

Sunt prea serios, de felul meu. Si cand ma joc in emisiunea Agentul VIP, nu apuc sa ma bucur. Joaca e filtrata, in slujba unui tel. Este un rol care ma prinde, imi face placere sa-l fac, dar nu e nici pe departe relaxarea jocului fara miza publica. Dar, in jumatatea de ora de la Fiat, am simtit ca, daca nu ne jucam mai des cu mintea noastra, riscam sa murim nitel mai repede.

Pentru aceasta concluzie de viata trebuie sa multumesc tot Oanei, pentru ca ea a facut sa fim invitati la acea joaca de-a decorarea. Femeia, eterna minune…