Arhive categorie: vorba de vedeta

Nelu Ploiesteanu – Copilul si durerea

vorba de vedeta, ,

Durerea… Ne-o imaginam. O stim. Am simtit-o. Destinul ne-a oferit uneori sansa de a-i supravietui si de a fi, intr-o scara a intensitatii, printre cei care pot vorbi condescendent despre ea. E insa limita fiecaruia. Avem o granita proprie pentru durere.
Aici vorbim insa de DURERE.
Dincolo de orice limita ce se poate intrezari.
DUREREA tuturor. DUREREA unui tata, Nelu Ploiesteanu, prabusit in visul lui de a avea fiul pe care sa se sprijine cand anii il vor apasa. Si apoi redus la tacere de un diagnostic vecin cu agonia, zi de zi. Tetraplazie spastica. In fata acestuia, trebuie sa te ridici ca un bloxer. Si lupti. Desi ochii fiului spun, zi de zi, aceeasi poveste a desertaciunii.
DUREREA unei mame. A carui viata, de 32 de ani incoace, nu i-a mai apartinut. Al carui univers a fost sustinut de speranta ca a doua zi VA MAI FI. Iar suprema victorie e un zambet al copilului, din bula lui de inger adus aici pentru a invata familia despre iubire, rabdare, dedicare, sacrificiu. Intre peretii acestei suferinte, Elena, mama suprema, exerseaza mereu iubirea, dar nu crede in toleranta la nesfarsit… Si violenta cu care avea sa-l loveasca pe Nelu, cand s-a simtit abandonata, este proiectia directa a furiei adunate, in anii traiti la capataiul ingerului.
DUREREA unui fiu. Durerea prea putin constentizata. Fiul fara o existenta si cu atat de putine amintiri. Sufletul pur care nu a ajuns sa fie atins de veninul acestei lumi, caci nu a stiut-o. Seninul lui.
Forma aceasta de DURERE suprema a fost oprita de Dumnezeu dupa 32 de ani. Ingerul si-a recapatat, in fine, aripile. Sus.
Cineva respira usurat?
O alta forma de durere se naste. Absenta lui. Mai grea decat cea zilnica a existentei lui? Dar ce durere mai mare exista decat aceea cand copilul tau ajunge tarana?

M-am pomenit cu plangere la CNA din cauza lui Madalin Voicu!!!

vorba de vedeta, ,

Libertatea lui Madalin Voicu m-a atins putin la ficat. In clipa in care am vorbit de incinerare, el a spus ca ar opta pentru aceasta varianta, astfel incat cenusa lui sa fie in toate locurile unde se odihnesc cei dragi. Cand l-am informat ca nu o sa aiba parte de slujba, a tunat ca toti preotii sunt derbedei, cu Patriarhul in frunte.
Urmarea? Biserica Ortodoxa Romana a facut plangere la CNA impotriva emisiunii Agentul VIP, pentru ca nu s-au probat afirmatiile calomnioase. Pana cand zice CNA ce crede despre povestea asta, deocamdata va informez…

Mirabela Dauer l-a amenintat pe un tip care se foloseste de numele ei!

vorba de vedeta, , ,

Nu am vazut-o demult atat de furioasa pe Mirabela Dauer. Citit cu atentie subiectul – un tip, Teo din Buzau, se recomanda ca imprearul ei si, desi oamenii o cer in spectacole, el pretinde ca Mira nu poate veni si introduce alti anonimi. Avand in vedere ca treaba asta s-a intapmplat de prea multe ori, Mirabela l-a AMENINTAT, fara ocolisuri, in direct.

CE-L APROPIE PE CTP DE MARIOARA ZAVORANU!!

vorba de vedeta, ,

Cand Cristian Tudor Popescu dezvolta cate o obsesie acida in directia unui politician, am un sentiment reconfortant. Imi vine in minte replica barbatului care si-a pedepsit nevasta pe criteriul ca, daca nu a aflat el de ce, ea sigur stie! Nu exista fecioare printre politicieni.
In ultima vreme insa, creatorului de limba romana CTP nu-i mai ajunge politicul suculent. Am senzatia ca rutina anului ne-electoral ii starneste pofte lumesti, riscand sa atinga derizoriul. Ma bate gandul ca ii place sa fie citat de site-urile tabloide, unde face trafic mare. Ba chiar, cand ma uit la profilul lui pe 2013, parca are ceva din Marioara Zavoranu.
De cand s-a prapadit Sergiu Nicolaescu, citesc perplex cea mai lunga seria de editoriale scrise vreodata de CTP pe seama unei teme nonpolitice si mai ales a unui om care nu numai ca e decedat – si nu se poate apara -, dar pe care il desfiinteaza cu o rigoare care era utila poate in timpul vietii lui Nicolaescu.
„Cinevoda”, „cliseist”, „chici”, „manipulator”, „vata in nas” etc – de unde atata ura pe CTP la adresa lui Nicolaescu? Deja s-au strans 3 editoriale veninoase in 5 zile!
CTP e totusi om, in ciuda aparentelor, deci ar putea fi un motiv banal, cum ar fi:
1. CTP a vrut sa intre in cinematografie, dar Sergiu Nicolaescu, stapan pe o parte a industriei, l-a anihilat. Asa ne-am putea explica virulenta cu care il reduce la zero pe regizorul Nicolaescu.
2. CTP s-a ciocnit in vreun meci politic subteran cu Nicolaescu, care avea o incapatanare de catar. Acum, cand omul a murit, isi varsa oful, aratandu-l ca un manipulator oneros.
3. CTP a vrut sa-l bata la tenis pe Nicolaescu, dar acesta nu a acceptat provocarea.
4. CTP si Sergiu Nicolaescu au iubit aceeasi femeie! Dar nu, aici mergem prea mult spre Marioara Zavoranu.
Pentru a-si pastra macar o parte din gloria trecutului, CTP ar face bine sa iasa din discutiile despre oameni cazuti, precum Huidu sau Nicolaescu, atacand chestiuni de viata care risca sa-l arate ca un om prea bizar pentru tara aceasta. Nu-i sta bine.
Sau te pomenesti ca totul se duce de rapa si curand CTP ne va oferi un text, altfel scris excelent, despre cum a adus-o Gerald Butler pe Madalina Ghenea la fileu!

PENTRU TOTI CEI CARE DEZBAT PROBLEMA LUI SERGIU NICOLAESCU

vorba de vedeta

Cat de mizerabil sa fii sa ataci un om abia atunci cand acesta nu se mai poate apara, pentru ca este mort?
Unde ati fost, stimabili viermi de televiziune, cand Sergiu Nicolaescu era viu? De ce nu i-ati spus privindu-l in ochi ca e securist, ceausist sau regizor de slaba factura?
Nu stiu si nici nu ma intereseaza, in acest caz, ce mizerii or fi fost in viata lui. Dar sa-l ataci cand nu se mai poate apara mi se pare cel mai mare jeg posibil.

SERGIU NICOLAESCU – ULTIMUL INTERVIU

vorba de vedeta, , , , , , , , , , , , , ,

Acum doua saptamani, mi-am schimbat aparatul telefonic si am observat ca am mii de numere in agenda, pe care trebuie sa le transfer. Am privit in graba agenda, pentru a vedea de ce numere as putea sa scap. Am simtit o apasare, cand am descoperit ca ii mai pot suna pe Stefan Iordache, Nicu Constantin, Adrian Paunescu, Gheorghe Dinica…
PE SERGIU NICOLAESCU…
…cu care m-am revazut pe 10 noiembrie 2012. Aveti marturia AICI. Nu aveam de unde sa stiu ca ora petrecuta alaturi de marele regizor va fi ultima din seria noastra de semne de pretuire, din ultimii 15 ani.
Am inceput rau relatia cu Sergiu Nicolaescu. Un redactor de la „VIP” a scris in 1996 ca Nicolaescu a omorat un om cu masina. Reportajul avea pacatul de a-i lipsi dovada decisiva. Ca un vulcan, Sergiu Nicolaescu ne-a actionat in judecata, cerand daune de UN LEU. Dupa trei ani in care relatiile au fost reci si in care procesul era pe muchie de cutit, Sergiu Nicolaescu a admis sa renunte la proces, cu conditia ca omul care scrisese sa vina la el, sa se uite in ochii sai si sa recunoasca greseala.
Ceea ce s-a intamplat. Impresionanta proba de demnitate.
De la faza de tribunal am trecut la cea de stima reciproca in 2002, cu ocazia unei emisiuni minunate a lui Radu Moraru, cu o linie de invitati istorica: Gheorghe Dinica – Sergiu Nicolaescu – Ion Besoiu. Am spus atunci ceva m-a facut sa-i intru la inima. „Bucurati-va in fiecare zi de marii artisti ai Romaniei, nu-i denigrati. Altii nu mai avem.”

M-a felicitat ulterior si apoi, cu precizie de metronom, acceptat orice invitatie mediatica pe care i-am propus-o de atunci, de la „VIP”, Europa FM si Antena 2.
Nici acum nu cred ca pe 10 noiembrie 2012 a fost ultima. Este insa ultimul interviu cu Sergiu Nicolaescu. L-am invitat sa vorbeasca despre Gheorghe Dinica si, asa cum ati vazut in reluarea propusa azi, 3 ianuarie 2013, de Antena 2, a vorbit frumos.
In pauze, insa, nu m-am dezlipit de el. De Nicolaescu. De obicei, ies din studio, de data aceasta, ceva m-a tinuit langa el.
L-am simtit, pentru prima data in viata sa, RESEMNAT. Aproape total.
Iata ce am discutat in particular cu maestrul.
„Domnule Brancu, am stat in politica atat vreme cat am crezut ca se poate schimba ceva. Nu, acum stiu, nu se poate schimba NIMIC. Degradarea politicii este iremediabila. Nu mai vreau sa-mi pierd ultima perioada a vietii intr-o cauza total pierduta.”
Cine banuia ca mai erau doar doua luni?
Si in cinematografie? Avea doua proiecte care i-au adus scantei in ochi. „Vreau sa fac un film despre sfarsitul Maresalului Averescu. Va rog sa cititi povestea lui, este extraordinara. Si merg mai departe cu scenariul pe care mi l-a dat Vadim Tudor, Candele de zapada.”
Cinematografia nu le va mai avea insa, in arhive. Ultimul artist care a mizat pe identitatea istorica a Romaniei a plecat dintre noi.
Si cu generatia tanara, cu care s-a razboit atat de des? „Sunt foarte mahnit, domnule Brancu. Nu inteleg de unde atata ura si aroganta din partea unor regizori, talentati, dar care vorbesc cu o emfaza teribila, desi au facut 2-3 filme in viata lor. S-a inventat o morisca periculoasa. Faci un film, apoi te plimbi pe la zeci de festivaluri in strainatate cu el si astfel, castigi puncte pentru un nou proiect. Dar cine se poate compara cu zecile de milioane de spectatori de aici, din tara, pe care ii am? Ce e oare mai important? E urata lumea, domnule Brancu, tot mai urata…”
Tragedia este ca un om care a tinut sa dea frumusete acestei lumi urate a plecat.
Nu stiu cum e pentru voi, dar pentru mine, „Osanda” este in Top 3 filme romanesti din toate timpurile. „Mihai Viteazul” este Numarul 1 ca film istoric. „Nea Marin” este in Top 3 comedii romanesti. Si nimeni nu va mai face la noi filme de actiune ca el, Sergiu Nicolaescu.
Caut din nou in agenda telefonica si dau din nou de ei. De nemuritori. Nu am sa-i scot din memoria telefonului. Pentru ca ei sunt in continuare acum, aici.